Pe lângă chimie, dragostea mai are nevoie și de cunoștințe din alte domenii… pentru a funcționa cu zâmbetul pe buze.
Oricât de bine am cunoaște tabelul lui Mendeleev, cred că nu-i de ajuns pentru un experiment reușit în laboratorul iubirii.
Aș spune să începem cu matematica.
Ținând cont că în unele relații, o simplă adunare, dă bătăi de cap.
Cum ar fi: 1+1=3 :))
Cu alte cuvinte, dacă ajungem ca acest simplu calcul să ne pună probleme, și… să nu putem rezolva urmatoarea ecuație:
2*(Eu+Tu)+x=3
În situația în care, Eu+Tu, reprezentăm un întreg.
Și, din păcate, “X” nu este reprezentat de copil…
Atunci…
Putem spune că… nu ar strica câteva ore de meditații partenerului căruia calculul anterior îi dă un asemenea rezultat. 😉
Necunoscuta trebuie aflată cumva.
Haideți să continuăm cu informatica.
Pentru că și ea ar putea face parte din viața de cuplu…
În contextul în care nu trebuie să-ți spună partenerul tot ce dorește.
Nu-i ok asa…
Trebuie să mai cunoști și tu ceva cod.
Un C++ la iubire, și puțin PHP în gândire, ar crea aplicația perfectă pentru fericire. 🙂
Luăm zece minute de pauză și apoi urmează ora de biologie.
Clopoțelul strânge toate cuplurile în clasă.
Toată lumea prezentă pare nerăbdătoare începerea orei.
De data aceasta, simțind că urmează un subiect mai sensibil, toți ochii sunt ațintiți către profesor.
Inima, spuse el…
Puteți face orice, dacă nu vă aflați în inima partenerului, iar filamentul nu este destul de lung pentru a conduce stamina la locul potrivit, înseamnă că trebuie discutat cu floarea pentru găsirea cele mai bune soluții.
Ori o uzi și-o înveselești
Ori riști să o ofilești. :))
Geografie.
Sună bine!
Mi-a plăcut geografia.
Când m-a scos profu’ să arăt Brașovul… pe hartă, normal.
Am nimerit pe la Ploiești, pentru că, harta la care priveam… se afla în ultima bancă de la geam. 🙂
Se mai întâmplă… :))
Și, până în momentul de față, pot spune că geografia mi-a prins bine în viață.
Datorită ei… te-am găsit.
Dacă…
Până să te găsesc, îmi doream să cunosc locul în care te afli…
Acum, îmi doresc ca acel loc să rămână comun cu al meu, pe harta iubirii.
Istoria.
A fost grea…
Îmi amintesc că adormeam cu gândul la… EA.
Totul îmi părea complicat
Chiar și cu Burebista m-am certat
El era get…
Eu eram dac…
Noroc cu Spartacus,
Care m-a salvat. 🙂
De atunci…
Tot ce am trăit până acum, a ramas într-un folder numit “trecut”, pe care l-am depozitat într-un colț al sufletului.
Partea bună, dacă putem să-i spunem așa, este că:
Relația noastră nu va apărea în cartea de istorie, la capitolul:
Cum a pornit “Al Treilea Război Mondial”. :))
Mi-e puțin cam teamă să vorbesc de fizică.
Dar, mă ajută Isaac cu câțiva newtoni… și până la urmă reușesc să prind puțin curaj.
Legile ei sunt mai complicate decât ale iubirii.
Chiar și așa, tot am învățat ceva…
Îmi amintesc că i se spunea:
“Legea lui Ohm”.
Ea stabilește legăturile între intensitatea curentului electric dintr-un circuit electric, tensiunea electrică și rezistența electrică din circuit.
Mie îmi place să-i spun:
Legea lui O(h)M.
Iar aceasta stabilește legaturile între intensitatea emoțiilor trăite în brațele persoanei iubite și existența condiției fizice în dormitor.
Nu-i mare diferență, în ambele cazuri ies scântei. 😉
Cred că ați observat că am trecut peste Limba și Literatura Română.
Probabil…
De frica multiplelor înțelesuri.
Ce să fac…!?
Să deschid “O scrisoare pierdută” și să-l citez, parțial, pe Nae Cațavencu, spunând:
“Dragostea este admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipsește cu desăvârșire”.
Aș fi continuat
Dar trebuie să plec.
Urmează ora de sport…
Ah!
Tocmai de el uitasem…
Azi am de gând să mă antrenez pentru a ține pasul cu tine…
Pentru întreaga viață.
Deoarece…
Dragostea nu-i doar chimie. 😉
Dacă doriți să bem o cafea și să ne împrietenim, vă aștept pe: Textierul fără cuvinte.
Doritorii de ceai, mă găsesc aici.
Fii primul care comentează