Dacă nu-l arunci la timp…
Te arde!
Și nu o face în acel mod plăcut.
Acest tip de arsură lasă urme pe suflet.
Fără a exista unguent care să le vindece.
Doar timpul poate să se transforme în “medicul sufletelor”.
Și să mai vindece din rănile acestuia.
Dar trebuie să fim conștienți că tot vor rămâne semne…
Iar pentru acestea nu s-a inventat chirurgul plastician…
Care să poată șterge cicatricile de pe suflet.
Sau…
Ce bine ar fi să ți se poată face implant de bunătate.
Și vreo 200 de grame de iubire.
Să mai prelungești durata relației.
În schimb…
Este cert că există cel care mărește “sufletul”… la exterior.
Cel care face buzele mai frumoase, dar… asta nu înseamnă că așa vor fi și cuvintele rostite de acele buze.
Cumva, totul pleacă din interior, chiar dacă la exterior arătăm impecabil.
Am deviat puțin de la subiect… 
Vorbeam despre dragoste.
Dar era inevitabilă o vizită prin suflet.
Acesta este cuibul unde sentimentele cresc.
Unele o fac natural.
Altele au nevoie de “praf de copt”.
Spuneam că dragostea este ca un băț de chibrit aprins…
Acest băț echivalează cu sentimentele noastre.
Dacă ele se termină, se sfârșește și dragostea.
De aceea, o relație are nevoie de sentimente care să întrețină această flacără a iubirii.
Are nevoie de noi, conștienți că nu-i de ajuns să ne spunem doar acele cuvinte plăcute, ci… să ne demonstrăm că acele vorbe sunt spuse din suflet…
O iubire trebuie hrănită cu vorbe frumoase, cu sentimente reale, cu pasiune, cu DORința… de a fi alături de persoana care îți transformă sufletul într-un întreg.
Acesta ar fi “aperitivul” ideal.
Dar…
Să nu uitați că “felul principal” trebuie să fie preparat din fapte, cu “garnitură” de iubire adevărată.
Ele demonstrează că ceea ce spunem se află și în sufletele noastre.
Am să închei cum am început, dar am să schimb puțin contextul.
Dragostea este ca un băț de chibrit aprins…
Dacă nu-l arunci la timp, măcar stinge-l la timp…
Chiar dacă rezultatul va fi același…
Există șansa să doară mai puțin.
Fii primul care comentează