Suflet de mamă

Când am intrat…

Era liniște.

O liniște care murmura iubire.

O iubire caldă…

Cum doar a mamei poate fi.

Imediat am fost învăluit de o mireasmă puternică de bunătate.

Plimbându-mă prin cămara sufletului, am găsit-o plină cu blândețe, înțelepciune, credință, protecție și foarte multă dragoste.

Aceste sentimente creau o atmosferă mirifică.

Simțeam că mă aflu în cel mai frumos loc…

Era un loc în care mă simțeam protejat și iubit.

Atunci am gustat din fericire.

O fericire pură.

Cu un gust aparte.

A fost momentul în care am înțeles ce simți…

Și momentul în care am realizat că este singurul loc în care m-am aflat necontenit.

MAMA,

Îți mulțumesc pentru că mi-ai arătat cel mai frumos loc de pe acest pământ,

Sufletul tău.

Distribuie:

Be the first to comment

Lasă un răspuns